Desertul preferat al australienilor , tara care ne stârneşte interesul prin tradiţiile, obiceiurile şi mâncărurile uşor exotice.
Uneori, prajitura se serveste ( in Australia) ca două jumătăți cu un strat de cremă sau gem de capsuni între ele.
Se spune că a fost numita astfel după domnul Lamington , guvernator al Queensland intre 1896-1901.
Altii afirma ca prajitura ar fi de origine scotiana , denumita dupa localitatea Lamington sin sudul Scotiei.
Si retetele difera. Eu am facut o reteta mai veche , din caietul mamei mele.
Alimente NECESARE :
- pentru aluat
600 g faina
2 oua
100 g unt
300 g zahar praf
4 linguri miere
200 ml lapte
1 plic praf de copt
- pentru glazura
500 g zahar pudra
3-400 g unt
6 linguri cacao
esenta rom
400 g nuca cocos
MOD de PREPARARE :
Zaharul praf, ouale untul si mierea le mixam intr-un bol, pina fac o spuma , apoi adaugam treptat laptele si faina amestecata cu praful de copt.
Le mixam pina se omogenizeaza toate , apoi rasturnam aluatul intr-o tava captusita cu hartie de copt , astfel incat aluatul sa aiba grosimea de 2,5 cm.
Dam tava la cuptorul dinainte incalzit la 160 de grade, pina cand se coace si a trecut proba cu scobitoarea.
Lasam sa se raceasca in tava.
Dupa ce blatul s-a racit de tot , taiem batoane cu lungimea de 10 cm si late de vreo 3 cm.
Intr-un vas punem toate componentele glazurii, o punem pe foc mic, sa nu clocoteasca.
Luam cate un baton si il tavalim prin glazura calda , apoi il dam prin nuca de cocos aflata pe o farfurie.Eu am avut nuca de cocos alba, verde si rosie.
Dupa ce am trecut batoanele si prin nuca de cocos , le punem sa se usuce pe un gratar.
Cu cat sta mai mult prajitura, cu atat e mai buna. Numai sa tina , mai multe zile !
Avem un pic de munca cu aceasta prajitura, dar credeti-ma ca merita....
Pofta mare sa aveti !
Si noi suntem fani tavalita!!Yumyy
RăspundețiȘtergereDraga Victor, nu cred ca este vreo gospodina sa nu o fi incercat ,macar o singura data sa faca prajitura asta ....
ȘtergereTare apetisanta mai este.Nu as refuza o bucatica.Pup cu drag.
RăspundețiȘtergereFoarte bună! Și eu am o rețetă de Tăvălită, dar fără miere și cu mai multe ouă. Blatul tău pare mai interesant, poate am să-l încerc.
RăspundețiȘtergere